Raportul științific al proiectului DIVERSILIENCE pentru anii 2021 și 2022 în România

Summary in the original language of the document

Conform planului de realizare, activităţile programate a fi realizate în acestă fază au avut ca scop experimentarea și evaluarea participativă a culturilor diverse intra și inter-specifice în cadrul centrului de cercetare. In continuare am prezentat rezumatul activităţilor realizate pentru îndeplinirea acestui obiectiv.
Activitatea 2.1. Proiectarea și evaluarea participativă cu fermierii a amestecurilor furajere multispecie pentru Europa de Sud (Task 3.5). S-au realizat experienţe cu diferite specii furajere perene și anuale în cadrul câmpului experimental al Centrului de Agricultură ecologică de la
INCDA Fundulea. Variantele experimentale au constat în culturi de amestecuri furajere, care includ 10 populații de lucernă sintetică și 5 soiuri, ierburi perene (o varietate de Dactylis glomerata, Festuca arundinacea și Phleum pratense), în amestec cu ierburi (Hyssopus officinalis, Melissa officinalis, Anethum graveolens). Rezultatele au evidenţiat că producţiile de biomasă au fost mai mari în amestecuri multispecie decât în cultura pură de lucernă.
Amestecurile de lucernă-mărar-festucă, lucernă-mărar-golomăţ și amestecurile de lucernă-mărartimoftică au avut producţii la fel de bune ca și amestecul de lucernă-mărar și eprezintă
alternative valoroase pentru producția de furaje. În aceste variante nu s-a semnalat nici un atac de Hypera variabilis, ceea ce este cu atât mai recomandat pentru sistemul de agricultură ecologică.
Activitatea 2.2. Proiectarea și evaluarea participativă a fermierilor de culturi multispecie pentru producția de boabe pentru Europa de Sud (Task 3.4). Pentru a evalua culturile pure și multispecie s-a înființat o experiență complexă în care culturile au fost semănate în 4 treceri.
Culturile folosite au fost 5 soiuri de mazăre: Alvesta, Evelina, Getica, Nicoleta, Rodica. Cereale de primăvară: ovăz golaș (Avena nuda), 4 linii de grâu de primăvară (T3965-19 R21, T4068-19, T4076-19 R21, T 4107-19), două variante de Spelta: Alkoran și UberKulmerRottenKorn,
Camelina soiul Camelia, In soiul Lirina și Crăițe (Tagetes patula). Au fost testate două norme de semănat, la 50% și la 100% din cantitatea de sămânță recomandată. Rezultatele obţinute au evidenţiat că în acest an secetos, în condiții de agricultură ecologică prin semănat, plantele medicinale folosite nu au rezistat competiției cu celelalte plante și buruienile. O soluție pentru integrarea lor este folosirea răsadurilor de plante medicinale.
Activitatea 2.3. Comparația amestecurilor de soia față de liniile pure pentru valoarea agronomică în sudul Europei (Task 2.4). Factorii experimentali au fost: soiuri de soia timpurii şi tardive şi rate diferite de semănat, în diferite amestecuri. S-a remarcat faptul că în variantele cu
amestecuri în care au fost soiurile F13-1114 (subvarianta B) şi Triumf (subvarianta G) densitatea realizată nu a depăşit valoarea de 20 plante/m2, ceea ce arată că celelalte două soiuri din amestec nu au reuşit să compenseze capacitatea redusă privind instalarea culturii. În amestecul de patru
soiuri s-a estompat efectul negativ, densitatea culturii fiind de 27 respectiv 26 pl/m2, peste valoarea realizată de cele două soiuri în cultură pură. Densitatea de semănat recomandată este de 40-55 bg (boabe germinabile) /m2. La această densitate se obțin la recoltare 40-50 de plante la
m2. Rezultatele obţinute de noi au evidenţiat valori reduse ale densităţii plantelor în faza de formare a păstăilor explicabile prin seceta pedologică înregistrată în anul 2022. Semănatul s-a realizat relativ târziu astfel că, rezerva de apă din sol fiind foarte redusă germinaţia seminţelor a fost deficitară.
Activitatea 2.4. Efectul diversității culturilor și a selecției fermierilor de culturi de grâu asupra randamentului, a calității și a toleranței la stres (Task 2.3). Variante experimentale: soiuri de grâu de diferite generaţii obţinute la INCDA Fundulea şi de diferite provenienţe şi amestecuri de soiuri. S-au analizat indicele suprafeţei foliare (cu ajutorul aparatului Leaf area metter 2000), concurența buruienilor și rezistența la dăunători și boli, producţia precum și la toleranță la secetă și la frig.
Activitatea 2.5. Dezvoltarea în manieră participativă cu fermierii a cultivarelor de porumb cu polenizare liberă pentru Europa de Sud (Task 1.7). În cadrul acestei activități s-au semănat populații de porumb în 5 locații din 4 localități diferite: Fundulea (Călărași), Solacolu
(Călărași), Petrăchioaia (Ilfov), Cocani (Dâmbovița), în care s-au menținut condițiile de cultivare cerute de sistemul de agricultură ecologică și s-a avut în vedere izolarea în spațiu și în timp – cultivarea populațiilor la o distanță de cel puțin 300m față de alte culturi de porumb sau semănatul acestora la două săptămâni după ce alte culturi adiacente au fost înființate.
Activitatea 2.6. Generarea de germoplasmă de grâu rezistentă la mălură comună pentru Europa de Nord (Task 1.3). Au fost efectuate analize moleculare KASP privind detectarea
genelor Bt7, Bt9 și Bt10, toate trei având localizare în genomul D al grâului (gena Bt7 localizată pe cromozomul 2D iar genele Bt9 și Bt10 localizate pe cromozomul 6D) pe un set de 29 amfiplozi sintetici (AABBDD) obținuți prin încrucișarea dintre Triticum durum (AABB) cu biotipuri de Aegilops squarrosa (DD). Pe baza unor SNP-uri la nivelul locilor genelor Bt7 și Bt9 și cu ajutorul site-ului PoyMarker s-au realizat câte patru markeri KASP pentru fiecare genă.
Până în prezent, au fost efectuate analize moleculare cu toți cei patru markeri KASP aferenți genei Bt7 și doar cu trei pentru gena Bt9. Tot în cadrul acestei activități au fost efectuate observații fenotipice la un număr de 77 linii DH (Izvor x F00628), plus formele parentale, ce au fost supuse înainte de semănat infecției artificiale cu spori de Tilletia sp. Observațiile fenotipice au constat în evidențierea spicelor (boabelor) mălurate față de cele nemălurate. In acest prim an de testare s-a observat că Linia F00628 caracterizată cu translocație de la secară 1RS.1AS a prezentat un procent de 7% spice mălurate față de 53% observat la soiul Izvor. De asemenea, în cazul celor 77 de linii DH, procentul de spice mălurate a variat de la 0-39%.